Happiness..or..less :)

De ce acest topic?Pentru ca vreau sa pun punctul pe I[in felul meu...]
Happiness-a tough word.
Exista sau nu exista fericirea?Ei bine, EU zic ca exista.
De ce toata lumea spune ca e trista, ca viata il poarta pe meleaguri intunecate si tot felul de vorbe pesimiste.E adevarat ca in viata nu esti mereu fericit, dar de ce nu poti sa profiti de clipele acelea putine pe care le ai de fericire?Pentru ca te gandesti ca imediat ce ele se vor termina..vei reveni la normal.Si atunci?De ce nu putem noi, oamenii, sa transformam toate clipele vietii in momente fericite?Pentru ca de fiecare data se intampla ceva care ne demoralizeaza.
Hai sa ne gandim altfel.Sa spunem ca toata lumea ar avea parte numai de suparaaari si de momente depresiiive si de tot felul de chestii negative.Ce s-ar intampla?Pai avand in vedere ca de obicei omul la suparare reactioneaza nasol(bea,bate,distruge) rezulta ca lumea nu ar mai exista.Sau daca am fi toti "EMO"-dar in sensul adevarat al cuvantului, nu doar look emo.Si mai rau;ar fi sange peste tot.Deci, inca o data, lumea n-ar mai exista.Pai si atunci ce rost ar mai fi avut crearea lumii. Evident nu o sa incep acum sa vorbesc despre cine, sau ce a creat lumea..ca nu-i de nasul meu acest subiect.Si, revenind.Lumea,dupa mine, a fost creata cu scopul de a fi fericita.Si uite unde s-a ajuns: street-fights, terrorism, wars.De ce?Pentru ca cineva candva a facut greseala mondiala..s-a gandit sa fie suparat, ca sa vada cum ar fi lumea altfel.
Oricum..probabil am delirat putin la faza cu "greseala mondiala",daar..ceva, cineva, candva a schimbat perceptia vietii.Si de aici au pornit toate conceptiile tuturor.
Eu zic: Hai sa fim cu totii fericiti si sa uitam de necazuri.E mai bine si mai sigur asa. ;)

Taci din gura, ca te bat!

O expresie ca asta e foarte des intalnita printre noi.De ce?Pentru ca asa suntem noi acum, in secolul asta;sau mai bine zis, o parte din noi.Adica o mare parte din populatie e "shukara","shmekera","tare".Si pentru ce?Pentru ca toata lumea vrea sa atraga atentia, insa unii nu au ales calea potrivita. De multe ori cand vorbesti cu cineva "shukar" nu poti sa spui ceva inteligent, ca imediat se supara, se enerveaza mai degraba si iti arunca aceasta expresie.Si asta din cauza ca atunci cand esti "shmeker" trebuie sa jignesti persoana fara sa te mai gandesti. O prostie-parerea mea.De ce sa jignesti in loc sa spui si tu ceva inteligent care poate ii inchide gura, si se simte mai jignit decat daca l-ai ingura sau ameninta.Dar nu..asta nu mai e la moda!La moda e "sa-ti bagi si sa-ti scoti".Foarte tare, nu?Adica de ce sa te chinui sa te gandesti la o expresie de baraj, cand toate aceste expresii sunt la indemana? Recunosc ca si cealalta parte mai scapa astfel de expresii, dar nu in situatia de fata.Si eu, cand ma enervez vorbesc "colorat", insa nu jignesc pe nimeni.In cel mai rau caz ma injur singura;ceea ce imi convine mai mult decat sa insult pe altcineva. Inca un lucru: generatia care a ramas in urma noastra este cea care "are grija" sa fie totul asa cum trebuie;toti sa se jigneasca si sa se bata si sa faca o traditie din asta. Si ce ma deranjeaza cel mai tare e ca atunci cand eram noi mai mici parca lucrurile erau altfel.Si acum stau si ma minunez cum un anume "X" dintr-o anume clasa a8a, ma ameninta pe mine ca ma bate.
Verdict:Lumea se duce de rapa! :-j [Bine, Romania.]

Copilarie, unde esti?

Poate o sa vi se para stupid post-ul, dar eu cred ca cei care au o parere cat de cat formata despre trecut, prezent si viitor, ar merita sa-l citeasca. Aici e vorba de cum am fost, suntem-sau vrem sa fim si vom fi-sau am vrea sa fim.Totul se invarte in jurul unui cuvant..EU.De ce?Pentru ca ce se intampla depinde de noi, de fiecare dintre noi. Eu vreau sa vorbesc acum despre copilarie.Copilaria, se spune, este cel mai frumos moment din viata. ^["Copilăria. Singurul paradis pierdut." Valeriu Butulescu - Noroi aurifer.] Este cel mai frumos moment din viata pentru ca:

• nu te framanta nimic
• indiferent de ce faci, esti iertat [-Lasa-l ma, ca e copil!]
• ai tot ce iti doresti
• faci orice ca sa iesi in evidenta, si nimeni nu te acuza
• ai numai prieteni, care si ei copii, nu stiu ce e aia tradare
• nu se crede nimeni mai presus ca tine
• etc.

Si acum sa nu credeti ca am avut o copilarie nefericita, sau ratata, ci doar mi-e dor de copilarie, de clipele acelea de bucurie,de inocenta. ^["Copilărie. Perioadă a vieţii umane, intermediară între idioţia prunciei şi nebunia tinereţii - la doi paşi de păcatele maturităţii şi la trei de regretele bătrâneţii." Ambroce Bierce- Dicţionarul Diavolului.] In timp, dupa "idiotia prunciei", incepi sa vezi, sa-ti dai seama si de aspectele negative ale vietii, ale lumii in care traiesti.Nu mai e totul roz, incepe sa capete si culori reci.Chiar daca totul e trecator in viata, se spune ca si la 80 de ani tot un copil esti. ["Copilăria este inima tuturor vârstelor." Lucian Blaga]. Serios?Nu.Pana acum nu am intalnit pe cineva invarsta care sa nu se planga de traiul pe care il duce, de necazurile pe care le are, de durerile de care sufera.Asa ca expresia, ramane doar o metafora, nu un adevar. Si ca sa inchei, va mai spun un lucru: Nu uita ca esti copil!Profita de acest lucru si incearca sa duci pana la bun sfarsit misiunea.Fii copil pan a la 80 de ani, si mai departe.Tu esti responsabil de prezent si viitor! ;)
Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea. Jhon W. Whitehead